Studiile psihologice indica implicarea factorilor emotionali, cognitivi sau comportamentali in aparitia oricarei boli. Psihanaliza postuleaza chiar ca toate bolile sunt somatizari ale conflictelor interioare.
In ceea ce priveste psihosomatica aceasta plaseaza tulburarile gastrointestinale pe primul loc in lista afectiunilor provocate de trairile si contextele psiho – sociale ale unui om.
Cei mai frecventi factori psihologici asociati cu aparitia cancerului colorectal sunt:
1.stresul cronic
2.factori emotionali puternici (socuri, traume)
3.conflicte interioare (psiho – morale)
4.mancatul nervos, care duce la supraalimentatie
5.dereglari frecvente ale ceasului biologic (echilibrul veghe/somn)
6.oboseala cronica
7.gandirea negativa generalizata (despre viata si lume)
8.gandirea negativa autodistructiva (autoculpabilizarea, lipsa iubirii de sine)
Stresul
Se stie ca stresul este asociat cu cresterea concentratiei de hormoni (cortizol, adrenalina). Limfocitele au receptori pentru acesti hormoni, iar cand nivelul lor creste se suprasolicita limfocitele, astfel incat functia lor primara este mult redusa. Astfel scade productia de anticorpi si implicit puterea sistemului imunitar.
Tot stresul are functia de a inhiba identificarea si raspunsul sistemului imunitar la inflamatii locale, astfel ca acesta nu mai actioneaza pentru restabilirea echilibrului local si afectiunea se extinde pe arii mai mari.
Factorii emotionali puternici
Acestia sunt asociati de regula cu socurile si traumele emotionale, care actioneaza asupra corpului ca o inhibare generalizata, crispare sau paralizie psihica generalizata.
Acestea implica atat o incetinire a intregii fiziologii, inclusiv cea implicata in alimentatie si digestie, dar si o schimbare a biochimismului corpului, a echilibrului ph-ului, corpul devenind in cele mai multe cazuri mult mai acid si favorabil imbolnavirilor, modificarii florei intestinale etc.
Emotiile negative
Specialistii le-au asociat cu gandirea negativa generalizata si gandirea negativa indreptata impotriva propriei persoane.
Mecanismul gandirii negative tine de sistemul nervos (de regula hipotalamus si epifiza), care are ramificatii in tot corpul si este cel care coordoneaza tot sistemul endocrin (hormonii).
Echilibru hormonal inseamna o serie de procese implicate in supravietuirea si functionarea corecta a corpului cum ar fi: frecventa cardiaca, presiunea arteriala, reglarea respiratiei si a temperaturii, mentinerea echilibrului de sodiu si a pH-ului etc.
Conflictele interioare
Acestea au un dublu efect psihosomatic:
1.consuma foarte mult din energia produsa de corp, astfel incat priveaza celulele de o parte din energia de care au nevoie pentru o buna functionare si multiplicare, creand o predispozitie spre aparitia celulelor bolnave si inmultirea lor.
2. genereaza o cantitate foarte mare de tensiune si presiune psihica.
Dintre conflictele interioare, cele inconstiente sunt considerate de psihanaliza ca avand o mai mare implicare in aparitia bolilor. Astfel boala este considerata a fi o modalitate prin care corpul incerca sa se autoregleze si sa trimita in constient anumite informatii cu care altfel nu vrem sa ne confruntam.
Mancatul nervos
Mancatul nervos este asociat stresului si lipsei de autocontrol. Daca exista un aspect in propria viata pe care nu-l mai controlam eficient, vom manifesta asta in comportamente de dependenta. Una din dependente este cea de alimente.
Bineinteles ca mancatul in exces este si un efect al incarcarii corpului cu multe toxine fizice (din alimentatie si reactii chimice interne dezechilibrate) si psihice (ganduri si emotii negative).
Indiferent de cauza primara mancatul in exces duce la o supraalimentatie, ceea ce implica o crestere a folosirii in exces a functiilor digestive si o uzare mai rapida a sanatatii aparatului digestiv.
Dereglari in ritmul circadian (veghe – somn)
Inca de la nastere aparatul nostru digestiv este conditionat sa functioneze dupa un anumit program, acesta fiind baza si pentru un program echilibrat si ritmic de digestie, odihna si ulterior joaca, invatat, munca.
Astazi pentru foarte multe persoane acest program este fie malformat, fie a disparut cu totul deoarece ritmul vietii face sa nu mai putem sa-l respectam.
In cazul muncii intense, supraaglomerarii profesionale si personale, de multe ori reusim sa facem fata tuturor task-urilor reducand din orele de somn sau sarind peste nopti de odihna.
Cu cat aceste comportamente sunt mai dese si se intind pe o perioada mai indelungata de timp produc atat oboseala cronica, stresul, cat si o perturbare generalizata a comportamentului de alimentatie si digestie.
Concluzii
Cand vorbim de factorii psihologici se ia in calcul mereu decalajul dintre realitate si modul in care o percepe omul.
Astfel este cunoscut faptul, ca omul de multe ori se simte mai stresat, obosit, conflictual, afectat psihic de evenimente decat este in realitate.
Deci, de cele mai multe ori ne imbolnavim si doar prin autosugestia negativa generata de evaluarea gresita a realitatii in care ne aflam.
Decalajul este mai putin frecvent la persoanele optimiste, pozitive, care beneficiaza de suport emotional, care au modele de gandire pozitiva si hobby-uri.
Factorii psihologici sunt implicati insa nu doar in generarea de boli, ci si in prevenire si vindecare.
Mai jos sunt enumerate cateva aspecte psihologice care favorizeaza sanatatea fizica a omului:
– existenta unei pareri de autoeficacitate personala
– existenta unui sens in viata
– existenta unei pareri obiective despre sine
– suportul emotional (cei care se simt iubiti si in protectie)
– existenta unui camp pozitiv de asteptari
– interactiunile sociale si comunicarea
– starile pozitive
– preocuparile de autocunoastere a aspectelor fizice, psihice, spirituale
– intelegerea si punerea intr-un context cauzal a realitatii care da sentimentul de control asupra ei, nu de supunere implacabila si de necontrolat
– gasirea linistii, pacii, echilibrului interior
– evitarea conflictelor interioare si exterioare
– copierea comportamentelor pozitive
Referinte:
Medicina Psihosomatica – Franz Alexander, Editura Trei
Conflictele psihice de durată produc îmbolnăviri organice ireversibile
Psihoneuroimunologie umană – De Kavita Vedhara, Michael R. Irwin, Editura Trei
Psihopatologia vieții cotidiene – Sigmund Freud, Editura Didactică și Pedagogică